Acces la (ne)informaţie sau... teama de jurnalişti?

Astăzi am avut examen la obiectul "Jurnalism TV". Acesta a constat din 2 părţi: teoretic şi practic.
În cel practic trebuia să extragem câte un bilet şi să plecăm la locul indicat pentru a face o ştire şi un reportaj/interviu. Eu trebuia să fac o ştire şi un reportaj de la secţia chirurgie purulentă de la spitalul municipal nr.4 din Chişinău.

Am plecat la locul faptei şi... iată ce s-a întâmplat:
Ca să obţin o mică informaţie (care nu e secret de stat) de ordin general, am fost nevoit să fac un traseu cu ruta: secţie - administraţie - şi înapoi la secţie. Ca, până la urmă, să mi se spună că "şeful secţiei e la internare".

Până a discuta cu şeful secţiei, dl Veaceslav Vasilevici, doamna de la recepţie mi-a spus că pot să intru la şeful adjunct. N-am stat nici 2 minute, că domnul respectiv era gata să cheme deja poliţia, de bulversat ce era când i-am spus că vreau să fac un mic interviu, pentru a obţine nişte răspunsuri la vreo două întrebări simple (pentru ziarul facultăţii). După ce l-am "calmat", mi-a zis ca să-l aştept pe şef în coridor.

Aceeaşi situaţie... Trebuia să-i lămuresc încă o dată tot de la început. Dar nu asta e cel mai grav. Enervant a fost faptul că, chiar şi după ce a trecut cu privirea peste întrebări, a sunat directorului spitalului şi chipurile a cerut permisiunea acestuia pentru "interviu". Permisiunea asta consta în aceea că următoarea "staţie" a mea era în Administraţia spitalului, pentru a discuta cu directorul.
Nu ştiu ce a vorbit dl Veaceslav cu el, dar se pare că i-a spus să se ascundă că vin nişte terorişti la dânsul. Nici n-am terminat întrebarea, unde pot să-l găsesc pe dl Noroc (directorul spitalului), că secretara îmi răspunde ca sărită de pe fix: "Nu, nu-i dl Noroc. Numai ce a ieşit."
- Dar parcă era vorba că trebuie să vorbesc cu dumnealui?!, îi zic.
- Nu ştiu, l-aţi scăpat, numai ce cu 2 minute în urmă a ieşit!, a venit repede replica.
- Da' pot vorbi măcar cu vreun director adjunct?
- Da, vedeţi în dreapta este dna Elena Gârbu, am auzit în sfârşit puţină calmitate în vorbă.

După ce a aflat despre ce merge vorba, dna Gârbu a dat curs liber întrebărilor, zicându-mi că pot merge la dl de la secţia care îmi trebuie pentru a lua interviul, zicându-mi apoi cu un zâmbet sarcastic "să ne aduceţi şi nouă să vedem ce-aţi scris!". Nu pot să menţionez că reacţia doamnei când am intrat în biroul ei, a fost de parcă văzuse un terorist...

Ajuns înapoi, am mers la cabinetul sorei superioare (deoarece nu văzusem pe nimeni pe coridor) şi am întrebat-o dacă pot să intru la dl Veaceslav. Mi-a răspuns fără să-şi ridice ochii de pe hârtiile din faţa ei, cu o voce rece şi îndepărtată: "nu, nu, el e la internare, e ocupat şi nu ştiu când o să iasă!"... No comment!
Să înţeleg că dl s-a speriat de mine sau nu a vrut să răspundă la nişte întrebări nevinovate?!...

Deci, după un cros sănătos m-am ales cu ... nimic, din cauză că doctorilor de la spitalul nr.4 (mai precis secţia chirurgie purulentă) li s-au părut că am propus să ne jucăm de-a mijatca.

Astfel, în R.Moldova e dificil să ai acces chiar şi la cea mai banală şi simplă, totodată, infomaţie. Să fie oare din cauza birocraţiei (care birocraţie?) sau din cauza fricii faţă de jurnalişti? Rămâne la discreţia fiecăruia...

Despre alegerile locale... (2)

Barometrul de opinie publică din mai 2007, realizat de Centrul de Investigaţii Sociologice şi Marketing CBS AXA sub egida Institutului de Politici Publice (IPP), prezintă şi rezultate referitor la alegerile locale generale din 3 iunie.

Ca efect al campaniei electorale, cercetătorii constată că a crescut numărul celor care intenţionează să participe la alegerile locale. Cu toate acestea, mai mult de jumătate din populaţie este indecisă. 20,2% din numărul total al eşantionului ar vota în consiliile locale/municipale PCRM, 4,3% - AMN, 4,1% - PPCD, restul partidelor fiind sub 3%. De asemenea, conform sondajului, 44,5 la sută din populaţia Chişinăului nu are încă o opţiune de vot pentru funcţia de primar general, iar 13,3% ar vota pentru Veaceslav Iordan, candidatul PCRM. Acesta ar fi urmat de Dorin Chirtoacă, cu peste 9%, Vladimir Filat - 3,5%, Dumitru Braghiş - 3,3%, Leonid Bujor şi Eduard Muşuc - câte 2%. Potrivit experţilor, însă, datele pentru Chişinău nu sunt relevante, din cauza numărului mic de participanţi la sondaj (254 de persoane din numărul total al eşantionului). [TIMPUL de dimineaţă]

În sfârşit poziţia a doua este ocupată (chiar dacă e foarte subiectiv acest rezultat) de un candidat "nou", adică ne-comunist sau ne-filorus. Şi nu este un rezultat surprinzător. Dimpotrivă - poate chiar aşteptat.
Eu cred că, dacă se califică în turul doi Iordan şi Chirtoacă, cel de-al doilea câştigă. Spun asta chiar dacă unii consideră că reprezentantul PL-ului "nu este candidatul care să poată întruni voturile întregului electorat necomunist" (FLUX, Paradoxuri electorale, 23.05.2007).

Tot aici se spune că "reprezentantul Partidului Liberal are o campanie electorală destul de ştearsă spre deosebire de ceilalţi concurenţi electorali", ceea ce "este puţin probabil ca Dorin Chirtoacă să păstreze locul secund şi şansa de a se califica în turul doi alături de Veaceslav Iordan". Acest argument mi se pare cu totul banal. Or, nu poţi penaliza alegătorul pentru că nu a votat candidatul care a cheltuit aiurea bani pentru caravane cu maşini şi pentru cel mai mare baner electoral din Chişinău!

De asemenea se vehiculează ideea că Dorin Chirtoacă nu va obţine votul unei importante mase de alegători, fapt ce-l va împiedica să obţină voturile necesare pentru a deveni primar. Păi de ce nu?
În acest sens, va fi foarte interesantă poziţia PPCD-ului. În cazul în care rezultatele Barometrului de opinie se adeveresc (în turul doi ajung Iordan şi Chirtoacă), îl vor susţine oare creştin-democraţii sau nu? şi nu numai ei, ci şi celelate partide?

"Bine aţi venit la noi!"

Am intrat zilele trecute în Casa Guvernului RM pentru prima dată.
"Vizita" s-a datorat faptului că trebuia să scriu un material legat de învăţământul superior, mai precis despre o facultate a Univeristăţii de Stat din Moldova (detalii în postul următor, când materialul va fi terminat). Şi aveam nevoie de un comentariu al părţii "oficiale". (Dar n-am obţinut prea multe, pentru că, vezi, ei "nu comentează zvonurile". Aşteaptă ca rahatul să fie făcut, apoi să comenteze).
Intrând în clădirea lui Tarlev, m-a întâmpinat o faţă pe cât de tânără, pe atât de transparentă şi rece. În loc să-mi spună "bună ziua" sau măcar să dea din cap, poliţistul habar nu avea că eu stăteam de vreo 30 secunde în faţa lui să-i prezint permisul. El continua să vorbească liniştit la telefon.
După ce a pus receptorul, pe lângă permis, mi-a cerut să închid telefonul mobil şi să i-l dau. Nu înţeleg pentru ce aşa condiţie? Oare poate conţine vreo bombă acel telefon sau credeau că are dictafon sau cameră video? Oricum în geantă era pregătit dictafonul şi, plus la asta, aveam de gând să întreb şi chiar am întrebat-o pe interlocutoare mea dacă vrea s-o înregistrez sau nu.
Înainte de a mă porni unde îmi trebuia, l-am întrebat pe "omul cu epoleţi" unde e biroul 4.. (de care aveam nevoie)? A făcut o faţă, de parcă eu intru în fiecare zi în Guvern şi ar trebui să ştiu încotro s-o apuc.

Aşa că, înainte de a intra în vreo instituţie oficială (cel puţin în Guvern), fiţi pregătiţi pentru o astfel de găzduire "călduroasă".

Ce era de aşteptat s-a produs

Traian Băsescu revine în funcţia de preşedinte. Asta au decis aproape 75 % din cetăţenii români care s-au prezentat la urnele de votare pe data de 19 mai, în cadrul referendumului de demitere a preşedintelui. Opţiunea lor a fost: NU demiterii.

Iată câteva opinii ale unor jurnalişti şi publicişti de marcă:
1)URMEAZĂ PARTEA CEA MAI GREA, Traian Ungureanu
Dupa o zi derutanta, finalul a marcat un verdict clar, aproape strivitor. Un nivel de sprijin de aproape 80% nu e o intimplare, ci o optiune in masa, asa cum Romania nu a mai cunoscut in vremuri de normalitate politica. In acelasi timp, esecul celor cinci partide ale coalitiei anti-Basescu e total. Efortul anti-Basescu a pus in miscare toate resursele statului, a indoit pina la deformare sistemul legal si parlamentar al Rominiei, a intoxicat aproape toate canalele media, a dispus de un buget la vedere apreciabil si la secret, in opinia mea, faraonic. Rezultatul: un esec categoric.
Basescu isi continua drumul confirmat si intarit. Urmeaza partea cea mai grea: constructia si opera de mare noutate pe care o asteapta cei care au cladit succesul lui Traian basescu, cu voturile lor.

2)ÎMPREUNĂ CU OAMENII, DEPARTE DE EI, Adrian Ursu
Traian Băsescu a câştigat. N-a obţinut doar victoria la scor în referendumul pentru întoarcerea sa în grădinile Cotrocenilor, de unde fusese izgonit. A reuşit să termine la timp şi groapa pe care a săpat-o între politic şi popor. Cel puţin asta spune rata mică a prezenţei la urne. Sincer, nu ştiu pentru care dintre aceste două isprăvi se bucură mai tare marinarul de ape tulburi, ale cărui satisfacţii sunt adesea de-a dreptul perverse.

3) Horia Roman Patapievici
Deja un scor de peste 60 de procente mi se pare bun si unul la care ma asteptam. Ma asteptam pentru ca aceasta coalitie, formata de cei 322 si guvern, a facut toate abuzurile posibile in ceea ce priveste si suspendarea presedintelui, si organizarea referendumului. Lucrurile, din acest punct de vedere, sunt foarte limpezi. Este accesibil oricui ca e vorba despre un abuz al unei coalitii, pe care electoratul nu-l tolereaza. Iar oamenii sunt foarte sensibili.

4) PUTEM SPUNE CĂ PREŞEDINTELE A FOST REALES, Cristian Pârvulescu
Trebuie sa tinem cont de faptul ca e foarte posibil ca, in urma acestui vot, presedintele sa fi obtinut ceva mai multe voturi decat in 2004. Prin extensie, putem spune, asadar, ca Traian Basescu a fost reales. Oricum, un referendum pentru demiterea presedintelui nu seamana nici cu alegerile prezidentiale, nici cu referendumul pentru modificarea Constitutiei.

5) MANEVRE ÎN STIL MARE, Sorin Roşca Stănescu
Rezultatul destul de previzibil al referendumului are cateva consecinte importante asupra repozitionarii partidelor politice. Apropiindu-ne de linia de start a alegerilor pentru Parlamentul European, care trebuie sa aiba loc in aceasta toamna, si a alegerilor locale din primavara anului viitor, vom putea prognoza si scorul electoral pe care il vor atinge partidele. Astfel, se vor contura scenariile unor noi majoritati parlamentare. Pe care Basescu le-ar dori mai devreme, incercand astfel, in stilul sau cunoscut, sa forteze realitatea, asezand-o in propriile tipare.

Primăvara - domnişoara de care aş fi vrut să mă îndrăgostesc

● A venit primăvara. Odată cu ea începe o nouă ploaie electorală, care trezeşte chiar şi cele mai somnoroase ciuperci politice. Dându-şi seama de „importanta” şi „sănătoasa” ploaie, fiecare încearcă, în fel şi chip, să arate cât mai frumos şi atrăgător. Asta pentru ca oamenii să nu-şi dea seama care dintre ele e comestibilă şi care – otrăvitoare. Îşi aerisesc sediile, se „înarmează” cu discursuri şi umblă haihui prin pădure în căutare de voturi...
Umblaţi, că umblaţi bine! Oricum ciuperca-roşie (este vorba despre cea mai otrăvitoare şi care stă la marginea pădurii) va fi culeasă şi mâncată prima şi deci oamenilor nu le va arde de voi.

● În R. Moldova s-a mai inventat o invenţie. Iată că după ce cu doi ani în urmă, la începutul lunii aprilie, s-a dovedit că o portocală poate fi transformată într-o roşie, anul acesta, deja la sfârşit de aprilie, s-a demonstrat şi contrariul – o roşie a fost schimbată în portocală. Descoperirea a avut loc în comuna Brătuleni, raionul Nisporeni.

● E ora şase dimineaţa. Ies la balcon şi... peste mine dă năvală „sălbatica” şi frumoasa Primăvară. Mă ia de mână şi mă duce cu ea prin roua dimineţii parfumată cu aroma florilor de pe copaci...
Păcat că n-a venit domnişoara asta – Primăvara – mai devreme. Poate mă îndrăgosteam de ea şi totul ar fi fost altfel acum...