Mai ai ceva de spus? mai bine nu spune!

Dacă vrea cineva să vadă cum NU se face o emisiune, care se doreşte a fi o dezbatere (deoarece sunt mai mulţi invitaţi) politică, atunci "cu mult succes" poate să se uite vineri seara la postul de tv, NIT. Este vorba de "emisiunea" "Mai ai ceva de spus!", moderată de publicistul Vsevolod Ciornei.

În ediţia de ieri invitatul special a fost chiar preşedintele ţării, Vladimir Voronin (care era aşezat pe scaunul unde, deobicei, stă moderatorul).
Ceilalţi invitaţi (care sunt permanenţi) de la masă au fost: Ion Berlinski ("Moldova Suverană"), Oleg Cristal (iarăşi de la "Moldova Suverană") şi Sergiu Batog (gazda de la NIT).

Fără a o privi, îţi dai seama cam ce fel de borş poate să iasă.

Personal, i-am văzut pe cei din platou (inclusiv pe V. Ciornei) ca pe nişte câinişori cu gura căscată, care dădeau din coadă în aşteptarea osului (promis, probabil, de V. Voronin).
Aceştia încuviinţau orice spunea şefu'; îi aprobau comportamentul (jalnic la adresa cetăţenilor, la adresa României, la adresa lor chiar); îi spuneau că el e "the best", că e cel mai sincer, faţă de toţi ceilalţi politicieni, că e cel mai incoruptibil, că e atacat din toate părţile; aplaudau când acesta zicea "Noi am fost şi suntem moldoveni şi vorbim limba moldovenească"; îi făceau vânt când acesta transpira; şi, nu în ultimul rând, îi puneau cu grijă întrebările, astfel ca acestea să bată pasul cu răspunsurile...

Nu scriu mai multe, pentru că... în zadar.
Aş vrea să spun că aveam un anumit respect pentru Vsevolod Ciornei, chiar dacă uneori erau evidente anumite momente de "moldovenism" în activitatea lui. Însă această emisiune m-a lipsit şi de acel mic respect.
Şi-ncă ceva, (nu-s eu specialist, dar îmi dau suficient de bine seama cum trebuie să arate astfel de emisiuni [dezbateri]) ca un mic sfat pentru jurnaliştii care au de gând să realizeze dezbateri sau emisiuni "unu contra unu": uitaţi-vă, mai întâi la TVR1 - la "Între bine şi rău" şi/sau la "100%" de la Realitatea TV, de Robert Turcescu.

P.S.
Înţeleg că în zilele noastre principiile nu te hrănesc, dar nu pot să înţeleg cum să treci peste ele în halul acesta...

Dacă vreţi, ascultaţi un mic fragment, pe care l-am selectat, unde veţi auzi ce n-aţi fi vrut să auziţi...

"Limba română este stră-stră-strănepoţica limbii moldoveneşti!"

Este fraza zilei, ce aparţine preşedintelui RM, Vladimir Voronin, pronunţată în emisiunea din astă-seară de la postul de televiziune NIT, în cadrul emisiunii "Mai ai ceva de spus".



P.S. cu un comentariu referitor la aşa-zisa emisiune şi (mai puţin) la declaraţiile lui Voronin voi reveni mai târziu.

Satul Buţeni nu mai scapă de alegeri!

Azi, la Curtea de Apel Chişinău, a fost examinat cazul satului Buţeni.
După ce, la 16 octombrie Comisia Electorală Centrală (CEC) a stabilit data alegerilor noi în această localitate pentru 16 decembrie 2007, Partidul comuniştilor a atacat această hotărâre, considerând-o neîntemeiată şi fiind de părere că CEC şi-a depăşit atribuţiile stabilite de Codul Electoral.
La rândul său, CEC-ul respinge acuzaţiile, declarându-le neîntemeiate.

Iată ce a hotărât Curtea de Apel:
"Admite acţiunea Partidului Comuniştilor împotriva CEC; Anulează, ca fiind emisă contrar prevederilor legii hotărârea CEC din 16 octombrie 2007, privind stabilirea datei alegerilor noi pentru alegerea consiliului sătesc şi a primarului din satul Buţeni; Obligă CEC de a emite o hotărâre privind stabilirea datei alegerilor repetate la funcţia de primar al satului Buţeni.
Hotărârea este cu drept de recurs în Curtea Supremă de Justiţie."

E incredibil... nimeni nu se aştepta la o astfel de decizie...
Se face impresia că comuniştii din principiu fac acest lucru, principiu care durează deja de 4 luni.

Mai multe detalii citiţi la Reporter la TIMPUL

"You can win if you want"

Modern Talking - "You can win if you want" ---- o piesă dinamică, ce te trezeşte imediat şi ieşi bine-dispus din casă :)

Ziaristul din colivie & partidul omnivor

Două citate interesante din presa noastră de azi pot fi evidenţiate... ce aparţin unor ziarişti  cu renume, de talie naţională.

Primul este o metaforă a lui Constantin Tănase, de la TIMPUL, care, în editorialul lui de azi - "Pasărea din colivie", referindu-se la unele declaraţii, spune cam ce reprezintă ziaristul în R. Moldova şi de unde vin opiniile eronate despre jurnalişti:

Ziaristul, la noi, se aseamănă cu o pasăre închisă în colivie şi cel care a închis-o îi cere cântece ce slăvesc libertatea şi o acuză când trilurile ei sunt triste şi pesimiste. Oare nu de aici apar toate discuţiile, neînţelegerile şi problemele privind presa, calitatea ei, prestaţia morală şi profesională a jurnaliştilor?

Al doilea îi aparţine editorialistului de la Jurnal de Chişinău, Petru Bogatu.  Acesta se referă la "mariajul parlamentar" dintre Partidului Social-Liberal (PSL) cu Partidul Democrat (PD), întrebându-se dacă "Vor încăpea social-liberalii în PD". Şi tot el răspunde:

Şi cum partidul lui Dumitru Diacov este, politiceşte vorbind, unul omnivor, el poate înghiţi gruparea lui Serebrian fără probleme. Nu, însă, şi viceversa. Pentru majoritatea social-liberalilor filoromâni PD-ul, cu precădere cosmopolit, nu este comestibil.

Alter Bridge

În seara asta, din playlist-ul meu face parte formaţia Alter Bridge. Este una din rock-formaţiile mele preferate.
Să ascultăm câteva piese mai frumoase:
Open your eyes


Burn it down


Metalingus


Down to my last


Broken wings


In loving memory - care îmi place cel mai mult!

12

Azi am fost la cinematograful Patria si am privit filmul "12" de regizorul şi actorul rus Nikita Mihalkov.
O excelentă producţie rusească, care se încheie cu cuvintele (din memorie şi traduse din rusă): Chiar dacă există o lege, dar ce să-i faci atunci când mila e mai presus de lege"...

Un film care se caracterizează prin următoarele calificative: consecvenţă în convingeri, toleranţă, ascultă şi altă opinie, nu te baza pe stereotipuri, priveşte un lucru din mai multe unghiuri, "orice e posibil, chiar şi imposibilul" (o teză formulată de unul din actori, care mi-a plăcut cel mai mult),...

În orice caz, merită a fi vazut acest film. Se abordează teme actuale, este realist... Sunt arătate 12 tipuri de oameni... care, până la urmă, toţi ajung la un numitor comun, deşi...

"Legea" unei fotografii

O fotografie impresionantă a unui fotoreporter din Africa de Sud - Kevin Carter - am găsit-o pe blogul altui fotoreporter, Tudor - 2dor.
AICI o vedeţi şi citiţi istoria ei interesantă şi emoţionantă.

O redacţie de 5 ***** !

Am găsit pe net o bucată de video despre redacţia ziarului "The Daily Telegraph", din Londra.
După ce vezi aceste imagini nu-ţi mai vine a lucra în redacţiile noastre...
E incredibil cât de departe suntem de ceilalţi...

Despre integrarea R. Moldova în UE

La una din lecţii, Arcadie Gherasim (jurnalist, fost director al postului Euro-TV, profesor FJSC) a expus o idee interesantă, în contextul în care era vorba despre şansele sau neşansele aderării ţării noastre la Uniunea Europeană.

Dumnealui a spus că (citez din memorie) moldovenii demult s-au integrat în UE şi aşteaptă şi guvernul să vină din urmă...

Adevărată teză, nu?

"Schimbarea la faţă"

Cică acest om s-a fotografiat timp de 8 ani.
Iată rezultatul... :)

ULIM a bătut USM

Sâmbătă, Universitatea Liberă Internaţioanlă din Moldova (ULIM), şi-a sărbătorit 15 ani de la fondare. festivitatea a avut loc la Palatul Naţional.

După mine, a fost mult mai interesant şi mai vioi decât la sărbătoarea Universităţii de Stat din Moldova (USM), de anul trecut, când instituţia împlinise 60 de ani.
La USM a fost mai monoton, seara a avut, parcă, o singură culoare; un timp îndelungat i-a luat numai discursului rectorului Gheorghe Rusnac, care, pe deasupra, era citit. Poate această monotonie s-a concretizat din cauza participării colectivelor din cadrul universităţii (deşi acesta nu e un lucru negativ).
În timp ce la ULIM (fiind o instituţie privată, deci, are mai mulţi bani) mult mai solid şi, în acelaşi timp, mai interactiv. Modul de înmânare a diplomelor, de prezentare a invitaţilor ş.a.m.d.

Mai multe informaţii - aici, la Reporter la TIMPUL

"În jurul nostru"

Ieri în centrul oraşului a fost organizat un concert, în scopul prevenirii infectării cu HIV SIDA, organizat de PRO-Viaţa. A cântat formaţia rock - Gândul Mâţei .


Ar fi bine mai des să se organizeze concerte rock, pentru că în urma acestora, pe Piaţă rămâne mai puţin gunoi (doar vreo câteva sticle a celor care au nimerit întâmplător acolo şi care au venit să-şi mai arate "puterile"). În comparaţie cu Ziua Vinului...

Ieri şi azi; azi şi ieri

Paradoxul zilei de ieri: Am stat toată ziua flămând, deşi în frigider acasă stăteau nişte farfurii de răcituri.
***
Azi dimineaţă aerul rece părea cald.
***
Ieri, de Hramul Chişinăului s-a continuat sărbătoarea Ziua Vinului.
Astfel
Azi, când am ieşit din casă, pe la ora 9, i-am văzut pe oamenii pe care de obicei îi întâlneam la ora 7 dimineaţa. Semn că şi ei şi-au permis să doarmă... oleacă mai mult.
***
Azi, când treceam prin Piaţă, unde ieri s-a băut (mult), s-a cântat, s-a dansat şi iarăşi s-a băut, aceasta (Piaţa) mai era încă mahmură, iar maşinilor, care strângeau gunoiul, le era greaţă să-şi facă meseria.
***
Azi sunt „trist” (vorba unui coleg :))… mi s-a stricat aparatul de fotografiat. Măcar bine că din vina mea, că, de altfel, eram şi mai trist.

IRIS în variantă româno-engleză!

Cântecul formaţiei IRIS, "Vino pentru totdeauna", cu textul în variantă româno-engleză.
Fredonam această melodie, într-o zi, împreună cu un prieten şi mi-a venit ideea "să-mi bat joc" puţin de versurile acesteia. (N-am avut o intenţie urâtă. Dimpotrivă, IRIS e una din formaţiile mele preferate).

Încercaţi, în timp ce sună melodia (din păcate nu e doar melodia curată, e cântecul original), să cântaţi cu aceste versuri... Să vedeţi că iese ceva! :)

Tell me dacă am greşit ceva
Tell me dacă te-am pierdut cândva
Nu mai ştiu how să te caut
Să mă-ntorc again la locul unde
I've found you iubita mea

Tell me oare what mai ştii de noi
Tell me oare we are amândoi
Doar o ploaie-n miez de summer
That is comming and s-a dus
Sub un sky albastru care
Will bring us tot mai sus

Refren:
Come on iar, but pentru totdeauna
Ooo, yeah!
I know, it's greu să iubeşti how iubesc eu
Only aşa we'll be mereu.

Yeah, iubito, ştii that m-ai rănit
Yeah, iubito, ştii that m-ai lovit
Right în inimă and doare
Like the gândul c-ai plecat
But iubirea mea don't moare
Cause aşa ne este dat

Refren:

Ce părere aveţi?

Foştii duşmani au devenit aliaţi şi... invers !

Mihai Ghimpu a fost votat astăzi, cu 27 de voturi, în funcţia de preşedinte al Consiliului Municipal Chişinău (CMC).

Pentru au votat - 11 consilieri PL;
                                 6 consilieri AMN;
                                 5 consilieri social-democraţi;
                                 3 consilieri liberal-democraţi (LD);
                                 consilierul Mihai Severovan (PNL);
                                 consilierul Oazu Nantoi (PD).

PPCD nu a participat la votare; PCRM nu a votat candidatura; cei doi consilieri de la Partidul Umanist s-au abţinut.
Valerii Klimenko, de la "Ravnopravie" a votat împotrivă.
Informează INFO-PRIM NEO.

Astfel, M. Ghimpu a ajuns unde a dorit, fiind votat de foştii comsomolişti (cum i-a numit pe câţiva consilieri din fracţiunea social-democrată) şi... totodată... ne-fiind votat de partenerul de coaliţie (PPCD), cu liderul căruia a dat mâna în faţa presei.
Până la urmă, s-a dovedit, încă o dată, că PPCD este un partid "trădător" (mi-i greu să găsesc la moment alt calificativ) şi care îşi va urma interesele proprii.

Cimişlia on-line !

Am găsit un reportaj de la postul local de televiziune - Media TV Cimişlia. Mai multe detalii despre acest post, le puteţi găsi aici.
Alte detalii interesante despre Cimişlia; informaţii adăugătoare la materialele-video care sunt realizate pot fi citite pe blogul lui Ion Bargan.

O idee interesantă pentru instituţiile media locale - 
de a posta materialele (video) pe internet.

La multi ani, dle premier-ministr !

Azi Vasile Tarlev, primul ministru al ţării R. Moldova, aflată între Prut şi Nistru, unde salariu mediu va ajunge în curând (la paştile cailor) 300$, şi-a sărbătorit ziua sa de naştere. Cică, din surse demne de încredere, a împlinit 44 de ani...

În vizită la dumnealui, ca să-l felicite (nu pentru altceva, doamne fereşte!), au venit preşedintele aceleeaşi ţări, V. Voronin, preşedintele Parlamentului tot din aceeaşi ţară, M. Lupu, alţi miniştri (vice şi ne-vice) ş.a.m.d.
Primele cuvinte ale lui V. Voronin au fost cele mai sincere şi calde:

"Mata de trei zâli te pregăteşti de deni rojdenie!"

...

Pe site-ul Guvernului, scrie că "Mîine, 10 octombrie, la ora 15-00, Prim-ministrul Vasile Tarlev va prezida şedinţa plenară a Guvernului". Ce noroc are dl Tarlev că şedinţa a fost programată pentru ora 15.00. Doar nu avea să se trezească de dimineaţă pentru nişte fleacuri. Are dreptul măcar o zi din an să se odihnească normal şi prim-ministrul. Cine face aşa legi în ţara asta bine face.
Cred că responsabilul care va aranja masa, va trebui, totuşi, să aibă grijă ca lângă V. Tarlev să fie mai multe sticle cu apă. Nu de alta, dar în caz de necesitate.

LA MULŢI ANI, DLE PRIM-MINISTRU!
AŞTEPTĂM CU NERĂBDARE SĂ PLECAŢI DE LA ŞEFIA GUVERNULUI PENTRU A VĂ OCUPA DE CHESTII SERIOASE.

"Drum bun şi cărare bătută!"

Editorialul de azi a lui Petru Bogatu.
O sinteză şi o analiză bună... a declaraţiilor lui Voronin.

"Un plan cu cai verzi pe pereţi"

Preşedintele Vladimir Voronin a acordat săptămâna trecută un interviu ediţiei de Chişinău a cotidianului rus „Komsomolskaia pravda” în care a vorbit despre căile posibile de reglementare transnistreană. Deşi intervenţiile sale publice de mult nimeni nu le ia în serios, propun, totuşi, să zăbovim puţin asupra ultimelor afirmaţii ale liderului comunist.De ani buni, şeful statului ne asigură că în curând în Republica Moldova vor curge râuri de lapte între maluri de marmeladă. De când s-a instalat confortabil în jilţul prezidenţial, el a ameţit toată lumea cu promisiuni dintre cele mai hazardate. De la 2001 încoace, caută să-i convingă pe toţi, de la mic până la mare, că fericirea e aproape. La doar o azvârlitură de băţ. A făgăduit şi pâine ieftină ca în Uniunea Sovietică, şi intrarea în Uniunea Rusia-Belarus, şi aderarea la UE, şi călătorii fără vize în Europa, şi soluţionarea grabnică a conflictului transnistrean, şi liberalizarea economiei, şi încă câte şi mai câte...

continuarea în Jurnal de Chişinău

"Proiectul politic" a lui Filat transformat în PLDM

După cum am şi presupus (dar, de fapt, după cum era şi clar), „proiectul politic” a lui V. Filat se numeşte Partidul Liberal Democrat (PLDM).
Acesta a fost lansat astăzi, la hotelul Leogrand.
Evenimentul n-a fost chiar interactiv, fără declaraţii bombe, axându-se doar pe discursurile câtorva membri ai PLD – Miahi Godea, directorul centrului „Contact”, juristul Alexandru Tănase, Andrei Malaşevschi, preşedintele raionului Cantemir, Iulian Fruntaşu, Veronica Lupu, Veaceslav Negruţă, Valeriu Streleţ, Galina Talai.
În cuvântul său de deschidere, Filat a spus că „apariţia unui partid nou este justificată, dacă nu este vorba doar de ambiţiile unei persoane care vrea să aibă propriul partid… Astfel, absenteismul masiv al cetăţenilor la actul electoral, numărul mare al indecişilor dovedesc că există categorii sociale largi care nu se regăsesc în actualele partide politice din RM”.
Mihai Godea a concretizat că PLD „a îmbrăcat haina doctrinei populare” şi se va afla pe segmentul de centru-dreapta a eşichierului politic, situat între polul liberal şi social-democrat.

Chiar şi partea a doua (cu întrebările jurnaliştilor) a fost una amorţită.

Cred că e prematur să vorbim despre şansele acestui partid. Până când avem în faţă doar declaraţii anti-comuniste şi pro-democratice, cum era şi de aşteptat, de altfel.
Îi rămâne ca să convingă electoratul să-l voteze.
Cert este că PLDM a pornit la „luptă” foarte sigur pe sine. Să vedem dacă această siguranţă va aduce voturi şi / sau simpatie.

Cine e mai de treabă?

Ce-s interesanţi miniştrii (viceminiştrii) aceştia ai noştri (şi nu numai ai noştri).
Când sunt invitaţi la vreo emisiune şi întrebaţi despre starea drumurilor, de exemplu, sau despre situaţia în învăţământ ş.a.m.d. au un răspuns foarte "original", care îi scuteşte de TVA.
"Păi, ţinând cont de situaţia deplorabilă din anii trecuţi, când nu se făcea nimic constructiv, nu se investeau bine finanţele, în prezent situaţia e mai bună şi merge înainte, merge spre bine!"...

E echivalent cu "eu am făcut (m-am îmbogăţit)  în două luni, cât alţii în cinsprezece" !

"Războiul doi mondial încă nu s-a terminat"

Azi am fost la un simpozion ştiinţific (conferinţă) întitulat "Consecinţele celui de-al doilea război mondial pentru Europa Centrală şi de Răsărit. 1945-1947", prilejuită cu ocazia a 60 de ani de la încheierea tratatelor de pace care au pus capăt conflagraţiei. A avut loc in blocul IV a USM.
Invitaţi au fost savanţi, istorici, cercetători renumiţi din România (Gheorghe Buzatu, de la Univesitatea "Ovidius" din Constanţa; 
Ioan Scurtu, de la Univ. "Spiru Haret", tot el preşedintele Fundaţiei Forumului European pentru Istorie şi Cultură; Mihai Retegan, de la Univ. din Bucureşti) şi R. Moldova (Anatol Petrencu, Gheorghe Cojocaru ş.a.)
Fiecare şi-a axat discursul pe diferite aspecte ale problemei...

Ceea ce a atras atenţia a fost viziunea lui Gheorghe Buzatu, dr. prof.univ., care a avut acces la mai multe arhive şi biblioteci din câteva ţări (SUA, Anglia, Italia).
"Întrebarea care se pune este dacă au reuşit marile puteri să organizeze pacea mult-aşteptată de către popoare? Convingerea specialiştilor este că, în ciuda eforturilor depuse, deşi s-a câştigat războiul în 1945 prin eliminarea Italiei din război, prin capitularea Germaniei şi mai apoi a Japoniei, totuşi pacea nu a fost câştigată", afirmă Gh. Buzatu, subliniind că „războiul mondial a lăsat consecinţe atât de profunde, încât putem spune că el încă nu s-a terminat”. Unul din argumentele pe care le-a adus a fost acela că SUA şi Japonia n-au semnat încă tratatele de pace. Concluzionând, istoricul a atras atenţia asupra faptului că „opera de organizare a păcii trebuie încă studiată, mai ales astăzi când raporturile de forţe în lume s-au mai schimbat”.
Totodată, referindu-se mai mult la politica mondială, decât cea din România (Basarabia), istoricul spune că "Nu sunt dispus să cred azi că în toate cazurile URSS a greşit şi a fost vinovată. Deopotrivă cu ea, vina o poartă şi SUA, şi Anglia". Încă un argument în susţinerea tezelor de mai sus adus de Gh. Buzatu a fost că "SUA nici astăzi nu renunţă la punctul care prevede că hotarul româno-sovietic se stabileşte de convenţia semnată la 28 iunie 1940".
Încheind cu punctul pus pe "i": "Adevărul istoric nu ţine de hotărârea unui Guvern sau tribunal, ci de analiza documentelor".

Dezavantajele presei noastre

La una din ore am fost rugaţi fiecare să scriem câte 3-5 dezavantaje (minusuri) [şi avantaje (plusuri)] ale presei noastre.
Iată care-s răspunsurile mele referitor la dezavantaje:

1. "blândă" - Nu pune degetul pe rană. Atacă doar din perspectiva atacului la persoană.

2. "chioară" - Nu atrage atenţia la anumite momente, declaraţii. Adică nu le comentează, nu se ia atitudine. Doar sunt prezentate, uneori - nu.

3. "îndrăgostită" - de interesul patronului, mai rar a cititorului.

4. "zbârcită" - ma refer la calitatea foii.