Depunerea "jurământului"

Am fost ieri sau alaltăieri, nu mai contează la şedinţa CEC (Comisiei Electorale Centrale), de pe strada V. Alecsandri, 119. (Cred că nu mai are importanţă cu ce chestiune :P). După examinarea ordinii de zi ş.a.m.d., după mai multe scene copilăreşti, sau mai ceva...schimburi de replici fără sens, nemulţumiri ieftine, hămăituri în vânt şi alte astfel de onomatopeice, iată că se încheie şedinţa.

Urmează ceea ce m-a supărat ... m-a revoltat, în sinea mea.

Era anunţat că în componenţa CEC au mai venit noi membri. Adică noi funcţionari (p)(b)ublici. Şi, "conform regulamentului" (Atenţie! nu şi conform conştiinţei proprii sau propriei dorinţe) urma jurământul în faţa tricolorului (cu stemă) - ei, da' asta nu e chiar aşa important - şi în faţa membrilor Comisiei.
Ceea ce m-a înfuriat, pur şi simplu, a fost faptul că nimeni n-a binevoit să se atingă măcar de drapel. Nu mai vorbesc de ceea ca să-l sărute, în genunchi. Toţi (re)citeau "jurământul" de parcă spuneau o poezie pe de rost în faţa colegilor de la şcoală. De parcă nici nu-şi dădeau seama de ceea ce e scris în foaia respectivă. (Da' ce parcă mai contează dacă o să respecţi legea sau nu? Mai contează dacă eşti sincer sau nu?)...

Îmi închipui deja de ce funcţionari vom avea parte... Dă Doamne să greşesc!