vineri, 4 ianuarie 2008

Eu stau în mijlocul la... nicăieri

Eu stau în mijlocul la... nicăieri... Aştept ceva, dar nu ştiu ce. Adică ştiu dar poate nu ştiu unde să stau. De aceea mă duc într-o parte... apoi în altă parte. Degeaba... până când.

Vântul e rece... foarte rece, şi e bine. Nimeni nu e în jurul meu, doar fulgi şi omăt. Nimic nu e în jurul meu, doar umbrele mele. Umbrele mele joacă în jurul meu, fiecare spunându-mi ceva... Nu le înţeleg, pentru că fiecare vorbeşte în limba ei. Aud doar... vântul rece... foarte rece.

Niciun comentariu: